Primul studiu pentru canalul Dunare - Bucuresti si transformarea capitalei in port are loc in 1927. Care este situatia actuala

In anul 1927, inginerii  Alexandru Davidescu  si Dimitrie Leonida realizeaza primul studiu pentru construirea unui canal navigabil intre Bucuresti si Dunare si transformarea capitalei in port fluvial.



Denumit oficial canalul Bucuresti - Arges, traseul depasea 70 de km, iar pe cursul acestuia au fost proiectate o serie de porturi in jurul carora se dorea dezvoltarea de depozite si obiective industriale de productie.

La sfarsitul lui 1934 se renunta la proiect intrucat nu este rentabil din punct de vedere financiar.

In 1986, dupa 4 ani de proiectare se da startul lucrarilor la Canalul Dunare - Bucuresti.

5 august 1986 | foto: http://www.comunismulinromania.ro/

Pe raul Arges se realizeaza 95 de kilometri de amenajari hidro intre podul feroviari Gradinari si Dunare, canalul fiind proectat pentru ambarcatiuni de maxim 2.000 de tone. De asemnea se incepe amenajarea porturilor Oltenita si Bucuresti - 1 decembrie.

Pe raul Dambovita se preconizau lucrari pe o lungime de 31 km permitand accesul barjelor de pana in 1500 de tone (capacitate maxima/convoi) + impingator.

In 1990 cand sunt oprite lucrarile porturile Bucuresti si Oltenita erau racordate la reteaua rutiera si feroviara, porturile fiind finalizate in proportie de 90%, protul Bucuresti avand finalizata inclusiv prima magazie de marfuri.  

Pe raul Arges erau finalizate 90% dintre traversari: poduri rutiere, feroviare si linii electrice. De asemenea excavatiile erau la 73%, digurile erau finalizate in proprotie de 69%, 39% din suprafata era betonata, taluzurile erau finalizate in proportie de 36%, iar 24% dintre echipamentele necesare erau instalate. In plus fundatiile nodurilor hidro erau finalizate in proportie de peste 90%.

Noul pod feroviar de la Gradistea era finalizat in proportie de 90% .

Pe Dambovita se realizeaza decolmatarea si largirea albiei si montarea dalelor de beton pe bieful 3. In portul Glina se finalizeaza cheurile, bazinul portuar si o mare parte din platforma portuara. La Tanaganu se finalzieaza fundatiile ecluzei, descarcatorului de ape mari si a hidrocentralei. Se sistematizeaza bieful 3 (Glina - Tanganu) si se reface infrastructura rutiera aferenta.

Dupa 1990 se finalizeaza acumularea Mihailesti - Cornetu si se completeaza bresele din digurile existente.

La nivelul anului 2000 situatia se prezenta astfel: caile ferate au fost furate si duse la fier vechi, elementele de beton au fost sparte pentru extragerea fierului si valorificare acestuia, aceeasi lucru s-a intamplat si cu tablierele metalice ale podului Gradistea. Multe dale de beton si piatra bruta au fost la randul lor furate.

In 2009, asocierea IPTANA – ISPH - AQUAPROIECT realizeaza un nou studiu pentru finalizarea canalului.

traseul canalelor navigabile 


ecluza Oltenita

ecluza Tanganu

ecluza Budesti

ecluza Gostinari

ecluza Copaceni

ecluza Cucuieti

Portul Bucuresti - 1 Decembrie:  Este calculat pentru derularea unui trafic de 20 milioane tone/an. Dispune, de asemenea, de dane pentru activitatea turistica si de pasageri, precum si de dane tehnice. Platforma portuara insumează 221.000 m2, iar 115.000 m2 reprezinta suprafata destinata extinderilor ulterioare. Pe platforma portului este prevăzuta si cladirea multifunctionala pentru conducerea si exploatarea intregii activitati aferente caii navigabile Bucuresti si Dunare. Portul dispune de legatura feroviara la statia Bucuresti – Jilava in lungime de 8,5 km si racord rutier la DN 5 Bucuresti – Giurgiu.




Portul Bucuresti - Glina:  Dispune de dane operationale cu lungimea totala de 300 m pentru operare de marfuri, dana de pasageri si dane tehnice. Suprafata platformei portuare este 72.500 m2, iar suprafata zonei rezervate extinderii este de 67.500 m2. Portul asigura un trafic de 4 milioane tone/an. Este prevazut cu accese rutiere si racord la sistemul feroviar (la statia Bucuresti – Sud). Constructiile de exploatare de pe platforma portului, in prima etapa sunt de tip container.



Portul Oltenita:  dispune de fronturi de operare atat pe malul stang al Argesului in zona de confluenta, cat si la Dunare, imediat in aval de confluenta, cu lungimea totala de 310 m, dane destinate activitatii turistice, de pasageri sau pentru activitati tehnice. Suprafata totală a platformei portuare este de 73.000 m2. Se are in vedere si o extindere cu suprafata de 192.000 m2. Portul dispune de racorduri rutiere si legatura feroviara la reteaua CFR. El este echipat pentru un trafic de pana la 3 milioane tone/an. 





Niciun comentariu

Comment:

Un produs Blogger.