Mihai Voda - de la manastire la arhivele statului si intr-un final moloz sub buldozere comuniste

In anul 1591, pe locul unei vechi manastiri din lemn, sub obladuirea voievodului Mihai Viteazu incep lucrarile la una dintre cele mai impresionante lacase de cult din Romania. Complexul manastiresc in stil brancovenesc a fost inspirat din arhitectura manastirilor fortificate. In inima complexului monahal se afla o frumoasa biserica purtand hramul Sf. Nicolae.



In 1595, la doar un an de la finalizarea lucrarilor manastirea devine camp de lupta intre armata lui Mihai Viteazu si cea a lui Sinan Pasa.

In secolul 17, gratie donatiilor voievozilor Alexandru Ilias, Alexandru al II Basarab si Antonie manastirea primeste noi anexe, pentru ca in 1711 sa ii fie adaugate numeroase elemente decorative: basoreliefuri, sculpturi etc.




In 1761 un incendiu putrnic afecteaza grav manastirea, insa in 1775 este reabilitata si extinsa devenind curte domneasca, resedinta a lui Constantin Mavrocordat , Alexandru Constantin Moruzzi si Alexandru Ipsilanti.

Cutremurul de 7.9 grade din 26 octombrie 1802 avariaze serios complexul care este restaurat in 1825, servind ca resedinta lui  Grigore al IV-lea Ghica, pentru ca in data de 23 ianuarie 1838 sa fie din nou avariata de cutremurul de 7.5 grade.

In timpul razboiului ruso-turc devine spital militar, iar intre 1855-1862 devine scoala de medicina.

Reparatii capitale se fac abia in 1900, cand intreg complexul devine sediu al arhivelor nationale sub supravegherea lui Dimitrie Onciul.




Intre 1900 si 1916, pe locul pivnitelor, dupa planurile arhitectilor Petre Antonescu, Cristofi Cerchez, Al. Baicoianu si M. Gabrielescu se edifica corpul administrativ central.

In 1985 regimul comunist incepe demolarea complexului monahal, s-a reusit salvarea doar a Bisericii Manastirii Mihai Voda si a turnului clopotnitei.

Niciun comentariu

Comment:

Un produs Blogger.