Video. Participarea Romaniei la New York World's Expo 1939 - Maria Tanase, Grigoras Dinicu si Ion Jalea promotorii Romaniei in USA

Spre deosebire de datile recente cand prestatia Romaniei la Expo Milano si Expo Shangahi a fost de un penibil rar cu pavilioanele marul si casa din chirpici, inainte de 1950, prezenta tarii noastre la expozitiile internationale era asteptata cu nerabdare de toata lumea. Romania se prezenta cu pavilioane elegante, impunatoare, care prezentau realizarile economice si tehnologice ale tarii noastre. Proiectele de pavilioane adunau la un loc varfurile Romaniei: arhitectura, inginerie, arta, design.

 vedere generala a pavilionului 

 holul central al pavilionului 
basorelief pe exteriorul pavilionului "Munca Romaneasca" - Corneliu Medrea

scarile de acces la etaj, cu statuia "Romania" - Ion Jalea


De departe cea mai memorabila participare a fost la 1939 - New York World' Fair - The World of Tomorrow. Romania a fost prezenta in inima expozitiei care se intindea pe 500 de hectare, fiind a doua cea mai scumpa expozitie din istoria USA. Mai mult pentru ca toti cei 44 de milioane de vizitatori sa o poata vedea pe-ndelete evenimentul s-a intins pe durata a doi ani - 1929-1940.

Echipa Romaniei a fost coordonata de marele arhitect G.M. Cantacuzino care i-a avut alaturi pe Ion Jalea, Corneliu Medrea, Milita Petrascu, Octav Doicescu, Mac Constantinescu, Dem. Demetrescu, Lena Constanta, Theodorescu Sion, P. Grant, Korsak Ziolkousky, Oscar Han si Traian Cornescu.

In data de 5 mai pavilionul Romaniei este deschis oficial de catre Dr. Dimitire Gusti, alaturi de inalti oficiali romani si americani. Dupa speech-ul oficial, evenimentul a continuat in restaurantul de langa pavilion. Aici oaspetii s-au putut bucura de preparatele traditionale romanesti, in timp ce atmosfera era intretinuta de orchestra Grigoras Dinicu alaturi de nimeni alta decat Maria Tanase.





restaurantul romanesc

In continuare reproducem integral descrierea proiectului, realizata chiar de catre arhitectul G. M. Cantacuzino.

"Pavilionul Oficial al Romaniei la Expozitia Internationala din New York se gaseste in fata marii lagune, opus pavilionului Frantei. Fiind situat in marea Piata a Pacii, intr-un ansamblu de o rigoare moderna si de compozitie clasica pavilionul roman prezinta totusi elemente specifice ale artei romanesti.
Imbracat pe dinafara in marmura de Ruschita, el mai are darul de a prezenta in capitala progresului o tehnica noua a materialelor lapidare. Marmura nu este pur si simplu placata pe zid , ea este prinsa in coltare si in cuie de bronz, dand astfel executiei o precizie si un finisaj neobisnuit de pretios.
De asemenea pentru ca marmura sa nu-si piarda din efect ea a fost mai mult gravata decat sculptata in partile sale ornamentale. Singure marile firide cu ornamente florale de inspiratie brancoveneasca si portalul de intrare sunt lucrate intr-un spirit mai direct traditional.
Arhitectul a vrut sa probeze ca nici linia moderna, nici compozitia clasica nu se impotrivesc unei interpretari romanesti.
Interiorul se compune dintr-un hol mare cu o galerie la etaj, care il inconjoara. Stalpi de alabastru legati prin arcade din acelasi material stabilesc un ritm monumental care pune in evidenta harta imagiata a Romaniei, in fata careia se inalta coloana regala.
Balustrada galeriei este in basorelief de arama batuta, reprezentand momentele mai insemnate ale istoriei romanesti. Si aici alabastrul prins in coltare de metal alb este intrebuintat sub forma noua, adica in transparenta. Gratie ultimelor inventii, alabastrul a putut fi colorat in nuante aurii si albastre. Acelasi lucru pentru plafonul din sare.
Scarile boltite urca printre ziduri cu panouri de picturi despartite prin pilastrii de alabastru. In aceasta arhitectura monumentala se desfasoara ingenioasa prezentare a vietii noastre economice si culturale, dioramele, picturile si basoreliefurile explicand viata noastra sociala, serviciul social si toata pregatirea si educarea tineretului. In unele colturi ale pavilionului sunt aranjate si exemple de interioare taranesti.
Dar ceea ce deosebeste pavilionul romanesc de celelalte prezentari straine la New York e predominanta arhitecturala. Elementele de arhitectura orchestreaza ansamblul dand pavilionului multa unitate.
Arhitectura la New York a fost intrebuintata de catre noi ca simbol al constructivitatii romanesti.
In acest cadru de cadente clasice Mac Constantinescu cu spiritul lui decorativ a dat arhitecturii interioare atat prin harta imagiata a Romaniei cat si pin lunga friza a balconului in arama batuta o somptuoasa bogatie. Coloana regala a Militzei Petrascu isi ia in sobrietatea ei toata semnificatia simbolica.
Pe scari in panouri cu lambriuri de alabastru Dem. Demetrescu si Lena Constanta au putut dezvolta teme de larga decoratiune. Dioramele lui Cornescu minutios si spiritual executate aduceau toata partea documentara a vietii la tara. ultima opera a lui Theodorescu-Sion se intinde pe zidul opus hartii Romaniei, iar la parter in galeriile laterale ingenioasele si spiritualele panoui ale lui P. Grant desavarseau explicatia Romaniei.
In galeria de sus sculptorul american dar de origine poloneza Korsak Ziolkousky expune maestrul portret al lui George Enescu, romanul cel mai iubit si cel mai admirat si stimat in America."

Niciun comentariu

Comment:

Un produs Blogger.